ilya & emilia kabakov

O scurta descriere a instalatiei, extrasa dintr-un articol de pe internet:

Ilya and Emilia Kabakov have returned to form with an elaborate installation called "Manas," of a utopian city in northern Tibet, replete with intricate models of mountain observatories where inhabitants received cosmic energy and communed with extraterrestrials. On certain days, so the Kabakovs explain, an identical city could be seen hovering in the sky, the heavenly Manas to which the earthly one aspires.























Turnul din imagine era echipat cu o camera obscura, dupa cum spunea eticheta. Era construit in asa fel incat prelua imaginea cerului noptii, cu stelele lui si o proiecta pe spatiul circular unde se poate vedea o silueta umana.























Asta era un turn cu cascada, in jurul careia traia o vegetatie luxurianta. Dupa ce trecea prin peisajul acesta paradisiac, apa se pierdea undeva catre centrul pamantului.























Doua telescoape inclinate la 60 de grade fata de suprafata pamantului, unghiul ideal pentru captarea vibratiilor astrale. Turnul de jos are si un amfiteatru de mare capacitate in care oamenii pot sta jos, expunandu-se influentelor cosmice.























Turnul de mai jos este turnul in care se viseaza. Capetele vizitatorilor sunt asezate pe niste perne de piatra si oricifiul din tavan inlesneste patrunderea vibratiilor benefice din cosmos in visele oamenilor.























Un turn care opreste timpul in loc. Pe panta ascendenta se aranjeaza evenimentele ce merg catre viitor, pe cea descendenta cele care tin de trecut. La mijloc, un punct de echilibru, intr-un prezent continuu etern.























Mitul pesterii in turn. Adica un tunel care urca in spirala prin interiorul contructiei, in bezna. In partea de sus a turnului, un platou de unde, dintr-o data, se poate vedea exteriorul, pana la mari departari.















































Cele opt turnuri erau plasate pe un culoar circular. Ca sa citesti descrierile la fiecare trebuia sa dai roata unei incaperi centrale. Iar in incaperea din mijloc, aceleasi turnuri aranjate in jurul unui centru luminos, conturand imaginea unui oras ordonat si functional.


















Si deasupra lui orasul ideal, o replica transparenta, luminoasa, a materializarii lui de pe pamant.